Vinovați

Când în viața noastră apar situații neplăcute, este vorba cel mai ades despre o înlănțuire de cauze care într-o anumită perioadă de timp s-au transformat în efecte nefaste.
De cele mai multe ori, în loc să căutăm cauze noi căutăm vinovați. Dăm vina pe unul și pe altul sau dăm vina pe noi înșine.
Căutarea unui vinovat, indiferent că sunt alții sau noi, consumă o mare cantitate de energie care ne va lipsi în rezolvarea problemei.
Acea situație ar trebui să putem să o privim obiectiv, fără să o hrănim cu emoții și energii de reproș, fără critică ci dor pur și simplu, profesional (dacă vreți să-i spunem așa) ca pe o stare de fapt, o problemă de matematică ce trebuie rezolvată.
Putem căuta cauze, dacă vrem, pentru a putea evita o situație asemănătoare pe viitor, dar vinovații sunt inutili.

Reclame

6 comentarii

  1. Uneori uităm că binele din viața noastră își are rădăcinile într-o luptă pe care am câștigat-o cândva. Binele este într-adevăr picat din Cer, dar fără această luptă nu l-am fi înțeles. Din când în când mai trebuie să luptăm din nou.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

    1. Cea mai câncenă luptă pe care am dus-o eu vre-o dată în viața aceasta, a fost cea cu mine însămi. Cândva, obosită, am aruncat cât colo armele și mi-am eliberat războinicul. Acum rezolv. 🙂

      Apreciază

      Răspunde

  2. Asa este…Totul tine de ASUMARE. Actorul, cand isi joaca rolul, nu se intreaba de ce „scenaristul” a scris scenatiul „asa” si nu altfel, mai „convenabil”… Asta nu inseamna ca nu ai voie sa improvizezi, mai ales daca iti INTELEGI rolul, dar improvizatia nu poate schimba sensul piesei…o completeaza cu excesul de talent…Este ca si cum ai mai „indulci” cafeaua… Nu-mi place cand faci analogie cu matematica…cu logica.. Eu cred in PARADOX, in impredictibil in mister, in aventura…

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

      1. Chiar vorbeam in articolele mele recente de acest fapt. De modul cum principile energiilor corporale va trebui sa le folosim adecvat. Nu este propriu zis un prag, pragul este cand nu suntem itegrali, cand suntem fragmentati. Cuvintele , in acest domeniu al Existentei, cand patrunzi in vastitatea ei, devin neputincioase, mici, limitate. Revelatia, intelegerea excede orice forma de comunicare verbala, este intuitiunala. Este vorba de acel STIU…dar nu ma intreba de unde…

        Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.