Chemare

Dacii se-ntorc din prigoana nebună
Să pună mâna pe strună
Să mâne caii nebuni
Spre soarta
Ce Dumnezeu a oropsit
Să treacă prin poarta
Cu blândă furtună.

Dacii să vină,
S-aducă lumină,
S-aducă iar viața
Și dragul din fața
Iubirii Divine
Să-mplinească iar Soarta
Ce-a iubirii noblețe
O poartă în fire.

Să vină
Să vină!

Anunțuri

15 comentarii

      1. Și totuși, ceva a declanșat seria acestor poezii, căci văd a fi o întreagă serie!
        Simți pericolul? Căci eu am impresia unui pericol iminent, ce încearcă a fi ascuns privirilor noastre.

        Apreciază

      2. Pare a fi un ceas de grea cumpănă pentru întreaga lume. România are niște scuturi speciale care se pare că vor putea fi activate prin numărul de persoane care și-au amintit de demnitatea strămoșească, mai veche decât dacii.

        Apreciază

      3. Probabil de aceea suntem îndemnați să uităm, să nu ne gândim decât la momentul actual, fără nici o referire la trecut.
        Da, eu cred în acest trecut al nostru, cred în înaintașii noștri, în puterea credinței lor. Și cred în gândul care zidește și unește!

        Apreciat de 1 persoană

      4. Cumva este permanență, căci strămoșii îmi sunt mereu alături în gândurile mele. Dar poate că nu mă pricep să activez cu adevărat acest gând.

        Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s