Mi-am amintit de o chestie din anul trecut în vară. Coborâsem din tren și petreceam pe jos drumul până la magazin. Dintr-o dată am avut senzația de plin, de forfotă. Am privit prin interior. Cât era locul de mare și puteai privi cu ochii era plin de dragoni. Se scuturau aripi, se încercau mușchi și se scotea fum pe nări. Se pregăteau, în spatele frontului să intre în luptă. Conducătorii de dragoni, călăreții, erau oameni, bărbați și femei. Se curățau arme, se aranjau zale, forfotă, îngrijorare, nimeni nu vorbește, nu șoptește, toți sunt încordați.

Reclame

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.