drumuldinmine

Mi-am amintit de o chestie din anul trecut în vară. Coborâsem din tren și petreceam pe jos drumul până la magazin. Dintr-o dată am avut senzația de plin, de forfotă. Am privit prin interior. Cât era locul de mare și puteai privi cu ochii era plin de dragoni. Se scuturau aripi, se încercau mușchi și se scotea fum pe nări. Se pregăteau, în spatele frontului să intre în luptă. Conducătorii de dragoni, călăreții, erau oameni, bărbați și femei. Se curățau arme, se aranjau zale, forfotă, îngrijorare, nimeni nu vorbește, nu șoptește, toți sunt încordați.