Când

Se liniștește înserarea
Când urcă-n ochii tăi de jad,
Se-nveselește tristă calea
Când pleoapele-n odihnă cad.

Cu aur viu, poteci pavate
Se urcă-n viața de apoi
Fără tristeți fără regrete
Lăsând în urmă și nevoi,
Și plânsete și zbuciumare,
Și dorul mic și dorul mare.

Pst! Taci și vezi și nu mai plânge,
Mă lasă-n mers de zboruri lin,
Cu bocete ce drumu-mi frânge,
Nu mă opri căci nu mai vin.

Spectacol, bun de pus pe scenă
Trăit-am lent sau furtunos,
Avutam clipe de triste,
Dar plin a fost și de frumos.

Călătorie sprâncenată,
Cu talpe goale la picior.
Avut-am parte de-mplinire
Dar și de dor.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s