Ciripeală

Funză verde, deasă-n codru,
Mă făcui frate cu blogu.
Cânt din fluier la picioare,
Drumu-i lung, cărarea-i mare.

Doină-n blog și blog în doină,
Câteodată fără noimă,
Melodie ciripită
Veselă sau mohorâtă.

Frunză verde deasă-n codru,
Mă făcui frate cu blogu.
Ramuri verzi sau uscătură,
Ce-n cuvinte ies pe gură.

Mai doinesc la întâmplare,
Mă trezesc că-i vorba mare
Și o iau pe arătură:
Decât mintea, limba, oare
E mai aproape de gură?

Anunțuri

22 de comentarii

  1. Limba e mare crăiasă,
    Mereu vrea-n față să iasă,
    Și spune, de vrei, nu vrei,
    Doar cuvinte d’ale ei.

    Însă curioasa minte
    Șade în bancă, cuminte,
    Își adună-ncet o vorbă
    Și problema îți rezolvă.

    Mintea este fată bună,
    Nu ca limba, o nebună.
    Însă-n blog nu-i desuet
    Dacă lași al lor duet. 🙂

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde

      1. Dacă vrei să ieși „curată”,
        Nu-ți lăsa mintea blocată,
        Ci o-ndeamnă-n glăsuire
        Și la mare prețuire,
        Să nu facă limbii jocul,
        Ci să-și arate norocul.

        Apreciat de 2 persoane

      2. Ciripel-cirip-cirip,
        Iaca, mintea s-a gândit
        Și-o luă limbii-nainte
        De-ncropi niște cuvinte.

        Nu pare chiar ruginită,
        Ci mai mult nefolosită.
        Dac-o iei nițel la joc,
        Nu mai scârțâie deloc!

        Apreciat de 2 persoane

      3. Te știam cu surioare,
        Nu cu-n frate-n taină mare.
        Însă văd că-i cu folos,
        Căci mintea ți s-a dat jos
        Și-a-nceput a se umbla
        Și la case-a se plimba,
        Ba chiar versuri scrie-acum,
        De-nflorește acest drum.

        Apreciat de 2 persoane

      4. Ne-am luat iarăși cu vorba,
        Iară-i nefăcută ciorba,
        Iară-s haine necălcate.
        O luăm în freză frate.
        Vin șefii de-apartament
        Și ne iau l-ampins vagoane,
        Și-a fi iară incident,
        Bătută c-o spălătoare.
        Dar ca și data trecută
        Se face soarele-naltul
        Om da vina unu-p-altul.

        Apreciat de 1 persoană

      5. Nu-i caz de vinovăție,
        Ci de joacă-n veselie.
        Și nu-i ceartă-n bătătură,
        La Smaranda nu-i cenzură,
        Și nici ceartă nu pornește,
        Căci ea „cântă” haiducește,
        Și deretică rapid,
        Ciorba aburește-n blid,
        Iară șeful (care-o fi?),
        Va mânca și-o mulțumi,
        Că e ciorba garnisită
        Și în versuri preamărită.

        Apreciat de 2 persoane

      6. Mă prefac a nu ști bine
        De-i la tine ori la mine
        Plăcere și râs în casă
        De-atâtea versuri „pe masă”.
        Da-i plăcut și-i stare fină,
        Mai ceva ca orice taină,
        Căci ni-e sufletul ușor,
        Ne-ncărcat de of sau dor.

        Apreciat de 2 persoane

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s