Peisaj

Se vedea discul soarelui, cocoțat pe creasta acelui munte imaginat de dorul clipei. Timpul, suspendat dincolo de discul în vâlvătaie, tace și trece generat de mișcare.
Valuri, valuri de dimensiuni incolore, străbat câmpuri din membrane fidele ideii în manifestare în timp ce particule leneșe se prind în plasele păianjenilor regali și fac forme: forme de viață, forme de gând, forme de emoții, forme de culori și umbre, părând că dorm.
Și în timp ce soarele dogora imparțial cocoțat pe muntele sacru, aripi albastre îmbrățisează infinitul multicolor într-o liniște verde.
De ce verde? Păi dacă aripilor albastre adaugi galbenul soarelui la amiaz?!

Anunțuri

3 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s