Peisaj(2)

În castelul de cleștar pe piscuri înalte, mărețe, dantelării de curcubeu îngână dimineața în susur de doine. Vrajă, vrajă de pace celestă coboară ca ceață trandafirie peste codrii de cedrii. Pare că te văd printre vitralii, cu ochi din stele albastre, îmbrățișezi grădina maicii.
Făt Frumos cu stea în frunte, copil sacru încropit din smaraldul apelor de cristal din munții tainici, imiți cu gândul iubirea pământului dornic de pace.
Alină, alină dorul și setea de drag în dans nebunesc spiralat în noaptea ielelor superbe făptașe de strună rebelă.
Soare, soare, raze furișe, piezișe… alintă chipul alb și plăpând al suflului vieții și… la vale… flăcăi, flăcăi… merg pe câmp fluierând voinicește braț la braț cu mândre fecioare cântând bucuria de-a fi.
Peisaj conturat în lumile gândului, coboare-se peste plai.
Hai, ridică-te! Te sărută iubirea pe frunte, cu șoapta zefirului te îndeamnă la viață. Hai Fi din nou cel care-ai fost, copil al bucuriei veșnice OM!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s