Anunțuri

38 de comentarii

  1. Invataturile lui Zamolxe s-au transmis catre discipoli initiati prin lumina “focului sacru”, dar au ramas si prin “Herto Valus” sau “Cartea secreta a vietii”, o scriere misterioasa de dinainte de Christos, datand aproximativ din 2000 i.e.n. “Herto Valus” sau “Cartea lui Zamolxe” a mai fost denumita “Inteleapta Scriptura”, “Noul testament al dacilor” sau “Evanghelia geto-dacilor”.

    Apreciat de 2 persoane

    Răspunde

  2. Sincer, doar citind comentariile voastre m-am gândit și eu la…Zamolxe și BBC. M-au prins atât de tare textul și muzica, încât…am plâns, dar am căpătat și liniște. Mulțumesc pentru asta! Restul, cred, e deja detaliu… nu?

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  3. Sunt multe controversele asupra calitatii de zeu sau de om a lui Zamolxis (Zalmoxis) . Au ]nc eput de pe vremea lui Herodot si nu cred ca se vor opri vreodata .C-a fost o figura complexa , nu este vreo indoiala . In primul rand, in acest personaj , altminteri zeu fara doar si poate se observa insusiri esentiale categorice . Doua . Foarte greu de separat in mitologie: zeul mesianic si eroul civilizator. O examinare mai atenta dezgroapa pentru cunoscatori , similitudini greu de digerat profanilor : Quetzalcoatl.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

    1. Pe pagina lui Vosipetar citesc acum despre Zamolxe, „Pe calea lui Zamolxe” de dl. Sărbătoare. Am sentimentul că din perspectiva în care privim lucrurile, adică de cam jos, ne încurcăm în calitățile aceste zeu sau om, și în delimitarea, definirea lor exactă. Bănuiesc că de aici confuzia.
      Numele Quetzalcoatl… îmi spune ceva… este mayaș?

      Apreciază

      Răspunde

    1. Doamna Mih. Este adevărat că mă bag în teme care mă depășesc intelectual, dar o fac din curiozitate. M-am bucurat mult să primesc mai multe informații și păreri de la dvs. și de la alți cititori. Așa cum ați intrat în forță mă așteptam la o continuare dar constat că v-a deranjat ceva. Regret.

      Apreciază

      Răspunde

  4. Interesant subiect !

    Ca erou civilizator, Zamolxis vădeşte câteva atribute de bază: comunicarea cel puţin a doua ştiinţe fundamentale pentru antichitate, astonomia şi medicină, propagate de el fără alură de miracol, deci nu pe cale divină (ca Apollo Medicus); educaţia morală a populaţiei şi instruirea ei filososfica; organizarea unui sistem religios, cu doctrina teologică şi cu investitura sacerdotală; contribuţia (după unii autori antici, directă) la organizarea politică a ţării păstorite, din care nu a lipsit şi introducerea deprinderii ospeţelor cu discuţii intelectuale (ceea ce rezulta clar din textul lui Herodot).

    ….

    1.
    Dincolo de curgerea timpului şi de cugetarea zeilor, este Focul cel Viu şi Veşnic, din carevin toate şi prin care fiinŃează toate cele ce sunt
    .
    Totul şi nimicul sunt suflarea Sa, golul şi plinul sunt mâinile Sale, mişcarea şi nemişcarea sunt picioarele Sale, nicăieri şi peste tot estemijlocul Său, iar chipul Său este lumina
    .
    Nimic nu este făptuit fără de lumină şi tot ce vinedin lumină prinde viaŃă şi ia făptură
    .2.
    Precum fulgerul aduce lumina şi din lumină tunetul şi focul ce se revarsă , aşa este şigândul omului, el trece în vorba omului şi apoi în fapta sa
    .
    Deci, ia aminte la asta, căci pânăla focul ce arde trebuie să fie o lumină şi un tunet
    .
    Lumina omului este gândul său şi aceasta este averea sa cea mai de preŃ
    .
    Lumina prinde putere prin cuvânt, iar voinŃa omului aprindefocul prin care se făptuiesc toate cele ce sunt în jurul său
    .3.
    Fii ca muntele cel semeŃ şi ridică a ta lumină mai presus de cele ce te înconjoară
    .
    Nu uitaca aceiaşi paşi îi faci în vârful muntelui ca şi în josul său, acelaşi aer este sus ca şi jos, la felcreşte copacul în vârf de munte ca şi în josul său, la fel luminează soarele piscul cel semeŃ caşi pamântul cel neted
    .4.
    Fii cumpătat ca pământul şi nu vei duce lipsă de nimic
    .
    Creanga prea plină de rod este mairepede frântă de vânt, sămânŃa prea adâncă nu răzbate şi prea multă apă îi stinge suflarea
    .5.
    Ia aminte la copacul cel falnic, cu cât este mai înalt, cu atât rădăcinile sale sunt mai adânciîn pământ, căci din pământ îşi trage tăria, nu uita asta
    .
    Cu cât te ridici mai mult, cu atâttrebuie să cobori mai mult, căci măsura ridicării este aceeaşi cu măsura coborârii
    .6.
    Puterea omului începe cu vorba nerostită, ea este asemeni seminŃei care încolŃeşte, nici nuse vede când prinde suflare de viaŃă
    .
    Lumina seminŃei este cea care o ridică, pământul estecel ce-i dă hrana, apa îi dă vigoarea, iar răbdarea o îmbracă cu tărie
    .7.
    Priveşte râul şi ia aminte la învăŃătura sa
    .
    La început este doar un firicel de apă, dar creştetot mai mare, căci vine de la ce este mai mare, şi lucrurile aşa trebuiesc împlinite, prin firealor
    .
    Asemenea este şi gândul cel bun şi drept rânduit, el îşi face loc printre pietre şi stânci, nuŃine seama de nimic, îşi urmează drumul şi nimic nu-i stă în cale
    .
    Apă cu apă se adună, iar împreună puterea este şi mai mare
    .8.
    Ia seama de taina aceasta şi nu o uita, acel firicel de apă ştie unde va ajunge, căci una estecu pământul şi toate cele ce-i vin în cale nu îl pot opri până la sfârşit
    .
    Astfel să iei seama lagândul tău unde trebuie să ajungă şi vei vedea că nimic nu stă în calea sa
    .
    Să-Ńi fie gândullimpede până la sfârşit; multe se vor ivi în calea sa, căci firea lucrurilor din jur estemişcătoare asemeni apelor
    .
    Apă cu apă se întâlnesc, pământ cu pământ şi munte cu munte
    .9.
    Ia seama la gândul cel rău, fereşte-te de el ca de fulger, lasă-l să se ducă precum a venit,căci te-ndeamnă la lucruri nefireşti
    .
    Fereşte-te de vorbele deşarte şi de neadevăr; sunt ca pulberea câmpului ce-Ńi acoperă ochii, ca plasa păianjenului pentru mintea şi sufletul tău
    .
    Elete îndeamnă la trufie, înşelăciune, hoŃie şi vărsare de sânge, iar roadele lor sunt ruşinea,neputinŃa, sărăcia, boala, amărăciunea şi moartea
    .

    10.
    Nu judeca oamenii după greutatea lor, după puterea lor, după averea lor, după frumuseŃealor sau după râvna lor, căci şi unul şi altul a lăsat din ceva pentru a creşte în altceva
    .
    Cel bogat este sărac în linişte, cel tare este slab pentru altul şi cel slab are tăria lui ascunsă
    .
    Cumfirea lucrurilor este mişcătoare, asemeni este şi omul
    .
    Ce dă valoare unei unelte, trebuinŃa sau frumuseŃea ? Duce un om mai mult decât boul ? E mai bogat vreunul ca pământul ? Doar cunoaşterea şi înŃelepciunea îl ridică pe om peste dobitoace
    .
    Şi degeaba ai cunoaştere dacă eanu este lămurită de vreme
    .11.
    Fierul înroşit a fost rece şi se va răci iarăşi; vasul a fost pământ şi va fi iarăşi pământ; pământul ce-a fost sterp acum este pământ roditor şi se va stârpi iarăşi peste vremi
    .
    Râvnaomului face schimbătoare toate acestea
    .
    Dar râvna îi întoarce bucuria în tristeŃe şi liniştea înnelinişte
    .
    Fierul şi focul ajută omul, dar îl şi vatămă
    .
    Şi aceeaşi râvnă îl îndeamnă a merge pecărări neştiute şi nebătute de ceilalŃi dinaintea lui
    .
    Tot râvna îl îndeamnă la strângere de averi,la mărirea puterii şi a se măsura cu alŃii
    .
    Fereşte-te de a te măsura cu altul, căci trufia de aicise naşte; ea te va coborî mai jos de dobitoace şi te va despărŃi de fratele şi de vlăstarul tău
    .12.
    NeînŃeleptul este mânat de râvnă, dar înŃeleptul încalecă râvna
    .
    NeînŃeleptul suferă cândrâvna îl duce la pierdere şi la cădere, dar înŃeleptul întotdeauna găseşte câştigul în pierdere şiînălŃarea în cădere
    .13.
    Trufia răceşte iubirea inimii şi o face în duşmănie şi nu există dobitoc mai josnic decâtomul care nu mai are iubire în inima sa
    .
    Căci iubirea este cea dintâi putere şi chipul ei estelumina
    .
    Ia seama ca nu cumva gândul tău să se împresoare cu trufia , căci mai jos dedobitoace vei ajunge
    .14.
    Gândul bun şi vorba înŃeleaptă îŃi pot potoli necazul, îŃi pot răcori inima, dar nu tevindecă, pentru că omul suferă după cum trufia a crescut în el, căci suferinŃa este umbratrufiei
    .15.
    Nu îŃi lega sufletul de nimic lumesc, de lucruri, de dobitoace, de argint sau aur, căci eleaşa cum vin, aşa pleacă
    .
    După orice zi vine şi noaptea, şi după iarnă vine primăvara, căci aşaeste rânduit şi aşa este firea lucrurilor
    .
    Toate cele ce se văd, se nasc, cresc şi apoi se întorc deunde au plecat
    .
    Doar firea lucrurilor rămâne pururi, iar aceasta are nenumărate şi nesfârşiteramuri, şi asemenea izvoarelor minŃii şi sufletului tău, ele nu se arată la vedere
    .
    Căci o suflareşi un foc fac să crească toate cele ce cresc – ierburi, copaci, dobitoace şi oameni – şi dinaceeaşi vatră vin şi către aceeaşi vatră se întorc, şi vatra aceasta este pururea
    .16.
    Precum copacul cel falnic creşte lângă cel mic fără a-i face rău, aşa să fiŃi între voi, celmare să nu lovească pe cel mic şi nici să-i amărască sufletul, căci va avea datorie mare dedat, la fel ca şi hoŃul
    .
    Aruncă un lemn pe râu şi mai multe vor veni din susul său către tine
    .
    Adu-i mulŃumire semenului tău, adu-i lumină pe chip şi în suflet, iar toate acestea le vei găsimai târziu înflorite în inima ta
    .17.
    Nu lua cu siluire şi nici cu vorbe amăgitoare ceea ce nu este al tău, căci cel ce priveşte prin ochii tăi este acelaşi cu cel ce priveşte prin ochii celuilalt
    .
    Ia seama la taina aceasta
    .18.
    Nu grăbi nicio lucrare căci trasul de ramuri loveşte înapoi
    .
    Fructul copt este uşor de luat,cel necopt este greu de luat şi gustul e neplăcut
    .
    Nu te grăbi deci să aduni ce este înainte devreme, căci îŃi va amărî sufletul
    .
    Cum creşte cadrul, aşa creşte şi stinghia şi cum creşte roataaşa creşte şi spiŃa
    .

    19.
    Rămâi mereu în răcoarea sufletului tău, dar dacă mânia se aprinde în tine, ia seama ca nucumva să treacă de vorba ta
    .
    Mânia vine din teamă şi nu a locuit dintru început în inima ta;dacă nu creşte prin trufie, ea se intoarce de unde a plecat
    .
    Trufia închide poarta înŃelepciunii,iar cel trufaş se pune singur lângă dobitoace
    .
    ÎnŃelepciunea este mai preŃuită decât toate celece se văd cu ochii, ea este aurul minŃii şi sufletului tău şi este rodul cunoaşterii udată devreme
    .20.
    Nu-Ńi amărî sufletul când simŃi durerea şi neputinŃa, ci mai degrabă caută să te foloseştide ele pentru îndreptare , căci în rod ai şi sămânŃa
    .
    Nu se poate ca o sămânŃă bună să dea rodrău
    .
    Lăcomia întotdeauna duce la pierdere, furtul întotdeauna duce la boală, gândurile sterpeîntotdeauna duc spre rătăcire, mânia întotdeauna loveşte înapoi, răutatea şi neadevărulîntotdeauna aduc neputinŃa , trufia întotdeauna aduce suferinŃă
    .21.
    Mergi la izvor când sufletul Ńi-e aprins, scormoneşte în apa limpede şi aşteaptă până cedevine iarăşi curată
    .
    Aşa se va duce şi aprinderea sufletului tău, precum tulburarea aceea
    .22.
    Ia bine seama la taina seminŃei
    .
    Asemeni ei este gândul tău, şi cum sămânŃa nu se poatefără coajă, aşa este şi gândul cel rodnic al omului
    .
    Coaja gândului rodnic este voinŃa, iar fărăvoinŃă, gândul se usucă şi nu foloseşte la nimic
    .
    Dar puterea este în răbdarea seminŃei, iar voinŃa si răbdarea fac mlădiŃa firavă să razbată pământul tare
    .23.
    În vremea lucrului tău, înveseleşte-Ńi inima la vederea lucrării tale înainte de terminareaei, căci precum fructul îşi anunŃă venirea cu o floare, tot aşa fapta omului este văzută de celcu mintea şi simŃirea limpede, înainte de a fi terminată
    .24.
    Ia bine seama la cauza omului sărac, dar şi la cauza omului grabnic avut, căci nici unanici alta nu sunt fireşti
    .
    Omul sărac are multe gânduri deşarte şi le schimbă de la o zi la alta,vorbeşte mult şi lenea i-a învelit braŃele şi picioarele
    .
    Cel grabnic avut ori e hoŃ şi înşelător,ori vede mai bine necazul altuia şi caută a-l amăgi, de acolo îşi trage grabnica avuŃie
    .25.
    Fii blând şi răbdător cu cei de lângă tine, căci aşa cum te porŃi tu cu ei, aşa se poartă şialŃii cu tine, căci simŃirea lui este la fel cu simŃirea ta, din aceeaşi suflare este şi simŃirea lui,iar lumina ce se vede prin ochii lui este din aceeaşi lumină cu cea care se vede prin ochii tăi
    .26.
    Unde este tăria omului acolo îi este şi slăbiciunea , ceea ce-l ridică îl şi coboară; rămâi înlimpezimea minŃii şi simŃirii tale şi vei vedea toate acestea
    .
    Cel mic este deasupra celui mare,cel uşor este deasupra celui greu, cel slab este deasupra celui tare, cel blând este deasupracelui aprig
    .
    Limpede să-Ńi fie mintea şi simŃirea, şi ia seamă de toate acestea
    .27.
    Tăria muntelui vine din răbdarea sa, din liniştea sa, stânca îi este numai învelitoare
    .
    Dar tăria lui este încercată de vânt, de apa cea lină
    .
    Ia-Ńi puterea din răbdare şi din linişte şifoloseşte-te de ea prin limpezimea gândului tău, căci nu tulburarea izvorului roade stânca, cilimpezimea sa
    .28.
    Lucrarea făcută din teamă nu are viaŃă lungă şi tăria ei este asemeni unei revărsări de apecare Ńine puŃin
    .
    Aşa este şi cu tulburarea oamenilor, ea vine de-afară, dar este chemată deteama lor, însă teama vine prin necunoaştere, iar necunoaşterea prinde putere prin neadevăr,lene şi trufie
    .29.
    Soarbe cunoaşterea de la cei cu barba albă şi neroşită de vin şi lasă vremea să o îmbracecu înŃelepciune
    .
    Nu privi la trupul lor slăbit şi gârbovit, căci toate acestea sunt plata lor pentru cunoaşterea lucrurilor şi creşterea înŃelepciunii
    .

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  5. Oricât ar fi de regretabile lacunele produse de pierderea unor opere fundamentale (cel puţin a presupusei cărţi scrise de împăratul Traian), nu putem spune nici că penuria de documente e totală: cele care sunt ne ajută în afirmaţia că, până să fi dobândit cultul de zeu, Zamolxis trebuie să fi fost venerat multă vreme ca învăţător şi ca model arhetipal.

    Orice încercare de a sintetiza figura acestei divinităţi enigmatice şi complexe va fi negreşit întâmpinată de unicitatea lui Zamolxis în panteonul universal; rarele similitudini sunt aparenţe şi sunt mai curând coincidenţe nemotivate structural. Socotit dai mon de Herodot, erou zeificat de Străin, mag şi medic al sufletului de Platon, rege filosof de Iordanes, în antichitate, apoi zeu celest (V. Pârvan, M. Eliade), uneori chiar şaman arhetipal (E.R.Dodds), în cercetările moderne – Zamolxis este mai presus de orice simbolul esenţial al modului de existenţa a unui popor: retragerea vremelnică a zeului în peşteră să sugerează practică unor mistere iniţiatice, după cum trimiterea periodică a solului aruncat în suliţi şi ales dintre cei mai buni confirma aparteneta integrală şi veşnică a omului la substanţa cosmică.

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

  6. Nu i pentru ce . Dacă ar fi după mine sau în puterea mea , aş acorda granturi blorilor ce promovează educaţia şi cultura românească mai ales . Cum nu am acea putere – funcţie – mă mărginesc doar la aprecieri . Felicitări !

    Apreciat de 1 persoană

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s