Odihnă

Cititorii mai vechi știu că am un loc de odihnă, la malul mării, pe o plajă cu nisipuri fine unde se află un bolovănaș deja finisat și concav de cât am stat pe el, privind marea uneori acoperită cu ceață, alteori purtând valuri înalte dar cel mai adesea clipocind molcom la mal.Gri.
Am încercat ieri să merg din nou la malul mării spre odihnă și… spre marea mea mirare, nu am mai găsit locul. Imaginația mi-l acoperise cu un strat fin de nisip. Nu mai era nici bolovanul, nici plaja, nici marea. Am bâjbâit o vreme, contrariată, căci eram obișnuită deja de 5 ani, să mă retrag în imaginație, la liniște și contemplare.
Am stat eu așa buimăcită neînțelegând, o bună bucată de vreme, când imaginile s-au pus în mișcare, transformându-se în copacul de cireș înflorit, sub care eram deja așezată, cu capul pe genunchi. Ceva însă mă nemulțumește… nu văd niciunde apă. Așa că m-am pus pe treabă și mi-am creat un pârâu cu apă limpede ce susură melancolic în stânga copacului. Pe jos mi-am creat o iarbă mică și deasă, ca un covoraș, comod.
Apoi… m-am odihnit.

Anunțuri

17 comentarii

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s