Despicat(2)

Nici nu mai are rost să întreb sau să mă gândesc: de ce, de unde, din ce cauză! Ca deobicei conform zisei valabile: în tot răul este și un bine!
Stau în picioare pe malul râului care a devenit mai mult o prăpastie goală. Mă privesc dincolo de râu, pe celălalt mal EU.
Încerc să diferențiez cele două eu, să aflu care este care și… ca la ridicarea cortinei eu sunt egoul și constat cu bucurie azi că m-am îndrăgostit de EU.
Egoul am luptat cu înverșunare să ajung la trezirea spirituală căci de undeva sunase un ceas ce aducea cu clinchetul său promisiunea unui bine după care tânjeam. Mai apoi am luptat cu înverșunare să urc în trenul libertății cu toate bagajele că na! trebuie să fie posibil. Am urlat, am plâns, am râs ca de bancuri proaste, m-am zbătut și am ținut și cu dinții de una și de alta convinsă fiind că mi le trebuie. Cu strângere de inimiă am lăsat cu tristețe și cu greu când una când alta. Între timp mi-am făcut promisiuni mincinoase, m-am amăgit cu sclipiciuri ieftine dar am permis în mine fisuri.
Azi stau uimită și MĂ privesc cum cu toată splendoarea lui EU, mă iubesc și nici măcar nu trebuie să merit.
Simt că nu-i nevoie să sar hăul ca să mă îmbrățișez și să fie una, este suficient să mă dizolv în iubirea ce SUNT.
Că în tot răul este și un bine… e clar!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s