drumuldinmine

Cu minciuna, am schimonisit imaginea lui dumnezeu și i-am închis iubirea în turnul de piatră. Singura rază… se încăpățânează să străbată printre dinții cariați ai măștilor de fier puse pe chipul creației, al tabloului infinitei dorinți. Noi oamenii?! Victime sau făptași? Să vină instanța! Să vină instanța! Strigă rațiunea înfuriată la dimensiuni astronomice în timp ce iubirea suspină în șoapte: ia cheia, ia cheia din inimă și lasă-mă să ies, să te iubesc, să te luminez, să te conduc. Ia cheia OM! Ia… cheia….OM! OM… ia cheia și lasă-mă… să te iubesc.
Râde minciuna în samavolnicia omului mic în spirit și mare în cap. Râde și se grozăvește… încâlcit în cifre și gesturi minore și nu vede cum moare sub cerul din focul cel negru al tristeții în timp ce comoara adevărat… strălucește… în turnul de piatră.

Vezi articol original

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s