Coșmar

M-am trezit la 1,25. Mă uit la ceas, beau apă, merg la baie, adorm din nou.
Visul se desfășoară straniu pe niște țâdule de hârtie, pătrate și mici. O hârtiuță cu imagini se mută și se formează un avantaj pentru România. Apoi se mută o altă hârtiuță și iese că avantajul dinainte era fals. Aceleași mutări de câteva ori. Am senzația de lipsă de perspectivă, tristețe, neșansă, stat pe loc, imobilitate. Toate astea îmi dau o stare de disconfort ce mă apasă pe piept, parcă nu pot să respir bine.
Imaginile de pe hârtiuțe reprezintă acum un aeroport, avioane, trafic ilegal de copii. Parcă erau transportați pe sub mână în niște săculeți de pânză, fiecare copil avea cu el una sau două perle negre. Cică alea, perlele, erau defapt obiectul traficului.
Senzația de neplăcere crește.Încerc să respir și nu pot,nu pot să iau atitudine și nu pot să schimb nimic.
Totul se schimbă cu o coală mare de hârtie pe care era desenat o ființă care a început să sape pământul. Pe măsură ce săpa și pământul se afâna sub unealta lui, venea aer proaspăt, energie și o urmă ușoară de bine, de speranță.
Un coșmar emoțional cu atât mai mult cu cât aveam impresia că eu sunt România dar și că sunt inclusă în ea ca un tot unitar. Bulversant și neplăcut.
Mă trezesc din nou, este ora 2, 35 de minute.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s