Am încercat azi să îmi amintesc cum este să fiu bună, altruistă, bunul samaritean și deși m-am străduit, nu am reușit. Apoi am încercat să îmi amintesc să fiu răutăcioasă, ranchiunoasă, egoistă și am văzut că nu îmi iese. Altădată eram așa în mod natural în funcție de împrejurări. Privind în urmă văd că totul era coordonat de minte. Gândind atunci la cum va fi când voi deveni altfel, mai ales în zilele când nicio emoție nu mă încerca, mă temeam că mă voi transforma într un monstru.
Îi plăcut așa cum sunt azi.
Primesc însă de câțiva ani încoace, plângeri de la concetățenii care se sperie de mine că nu mă văd venind și nici nu mă aud. Să mi pun la gât clopoței, era una dintre recomandări.

Reclame

6 comentarii

  1. Cred că este interesant să nu poți fi, la comandă, bun sau rău. Cred că lucrurile astea vin doar în funcție de împrejurări, deși a fi rău nu pare de dorit. Totuși, dacă stau bine să mă gândesc, uneori este utilă o reacție puțin mai acidă, fără a fi răutate propriu-zisă, căci poate tempera partenerul de discuție, să zicem.

    Apreciază

    Răspunde

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.