Grădină zoologică

Te plimbi pe aleile unei grădini zoologice. Ce fain! Animale scoase din mediul lor natural în cuști sau îngrădiri ce se străduie să imite jalnic libertatea mediului natural. Te minunezi sau întristezi după caz dar nu ai observat că, pe alei ești tu la rândul tău o ființă în spatele gardurilor arealului grădinii.

Reclame

Libertatea mea

Să zicem că am observat că sunt sclav. Găsesc gaura prin gard care mă duce la libertate. Plec. Mă uit înapoi la oamenii dragi sclavi și ei. Mă pot bucura eu de libertatea mea? Teoria zice că da! Oare?

Trecutul

Deși trecutul este ceva care nu poate fi băgat în buzunar sau în poșetă are paradoxal greutate. O greutate reală pe care o purtăm pe umeri sau o cărăm în spate. Și nu vorbesc la figurat ci concret.
Indiferent că ducem cu noi bagajul cu drag de amintiri faine sau dimpotrivă, ne îngreunează în fiecare zi mersul. El este tricotat din energiile noastre și a celor cu care am interacționat. Energii de care am avea nevoie mare acum. E că și cum am căra în spate o butelie de aragaz plină și mergem la benzinărie zilnic să cumpăram cu bani grei o brichetă.

Atât corpul cât și mintea suportă din ce în ce mai greu perioadele de confuzie și tristețe.
Parcă pe interior aș fi un cal sălbatic ce se scutură din răsputeri de căpăstru și ham.

Don juan spune:
„După o viață întreagă de lupte știu că nu este vorba de a învăța o nouă descriere ( a lumii) ci este vorba de reîntregirea sinelui. Să ajungi la nagual fără să distrugi tonalul. ”

Norbert Claßen pune mâna pe primele cărți ale lui Castaneda prin 81. Bolnav de leucemie citește cu mare interes, află că își plânge de milă și pornește pe drumul toltecilor îndrumat de filosofia lui don juan. Se vindecă și se înscrie la facultatea de filozofie și paleontologie.
În cartea sa ” Știința toltecilor. Carlos Castaneda și filosofia lui don juan ” explică drumul mai pe înțelesul vesticului, subliniază paralele, asemănări și diferențe cu filozofiile vestice, psihologie și religie. Dar și cu altele internaționale.
Făină carte.

A arăta altora calea însă nu înseamnă a-i târât după tine și cu atât mai puțin a face o afacere profitabilă din ăsta ci a lăsa semne și indicii, marcaje. Cine vrea bine cine nu iară bine.